Trăiesc acum pentru nemurirea sufletului, o chestie teoretică extrasă parcă din meandele concretului, rece pot fi, nemuritor nu cred[1], rocker am fost dar doar în teorie, am fost cu adevărat fricos tot timpul, nu m-am înscris până la capăt nici în vorba live fast, die young, and leave a good looking corpse behind[2], nici în vorba lui Enăchiţă Văcărescu[3] pentru că nu las nimic în urmă, condamn cu vehemenţă platitudinea deşi sunt tern la rîndu-mi, îmi dau o importanţă colosală deşi nu merit, mă fac mai mult de râs, pot fi bun doar de exemplu de aşa nu deşi nici asta nu e bine… decât să fiu reamintit ca prost exemplu mai bine definitiv uitat… prea mulţi oameni pe lumea asta şi poate prea mulţi biţi folosiţi fără vre-un rost… sunt cu adevărat unic în lume dar la ce bun…
Gânduri... 