Am întrecut măsura, imediat după aceasta am mă duc să-mi torn cenuşă-n cap, pentru mine că restul nu merită… și bravo lor, viața personală în primul rând… pe mine m-a «fătat» mama cu grija tuturor pe umeri… repartiții discrete, continue, dispersii, medii, sume, produse, teorema lui… pentru ce am învățat astea? … fata este frumoasă chiar dacă simetria feței ei nu e perfectă, m-am îndrăgostit de o astfel de fată dar se pare că mă îndrăgostesc prea des… am văzut, simțit iubirea din sufletul ei și pe lângă frica, teama cu care se apăra, strălucea… am simțit, la rândul meu o ușoară teamă dar îmbrăcată acum de orgoliu prostesc… admirăm, iubim animalele dar nu învățam nimic de la ele… mă-ntreb, o să apară gaură-n cer[1] dacă nu scriu ceva într-o zi?

Lasă un comentariu