Complement d’object direct…


… Aș fi făcut orice să îți văd sânii, acuma vara pot să-i intuiesc mai bine și ceea ce-mi imaginez mă-ncântă… mici, ușor rotunzi, ce mai, perfecți… de fapt nu chiar rotunzi, cu o ușoară formă de pară și ca mărime, cât să-ncapă unul exact în palma mea…

… de imaginat mi i-am imaginat, i-am mângâiat, sărutat, «»… nu cred că realitatea mi-ar dezamăgi aici imaginația, nu mai spun nimic, dacă ești «răscolit» de o femeie sigur ești și de sânii ei frumoşi…  poezie[1] nu mai scriu, tu eşti o poezie… nu vreau de aici nimic, e doar un compliment scris cu foarte multe cuvinte[2]… 🙂

Lasă un comentariu