Plouă mărunt dar nici o problemă,
am «basca» la mine,
De-i soare sau plouă este numai bună.
Pân-acum doi ani nici nu vroiam s-o văd,
Acum nu mă despart de ea decât în somn.
La tot ce-nseamnă un ieșit afară mă-nsoțește,
Vroiam chiar s-o întreb odată dacă mă iubește…
se tot schimbă-ntruna, ba e albastru deschis,
ba e verde, ba revine la albastru
mai închisă la culoare, cred că doar de supărare…
Vreau curios să văd cum o să fie astăzi,
când o să mă-nsoțească prin
stropii de ploaie de afară… 🙂
