Viața

”Omul în viaţa sa trebuie să ridice o casă, să sădească un pom şi să construiască o fântână”!^[1] M-am tot gândit și răzgândit, eu pe astea l-am făcut dar la nivel pur fizic dar nu asta e ceea ce contează cu adevărat. Mă bucur că am mai găsit încă un om care-mi confirmă că ceea ce-am gândit eu este corect, că nu sunt singurul care vede viața ca pe un sistem de ecuații care-i complicat doar la prima vedere, totul pare așa de simplu în momentul când ai priceput. 🙂

Probleme mari apar în momentul în care apar noi elemente, cum ar fi iubirea, care vin și strică bunătate de sistem dar ce te faci că e neapărată nevoie de ele, fără, sistemul se prăbușește și dispare în neant. Fără iubire nu poți ridica acea casă pentru că nu ai cum să formezi așa ceva doar de unul singur, poți să sădești o mulțime de pomi dar ce rost dacă toți se găsesc răspândiți în toate zările, poți să sapi o mulțime de fântâni dar la ce bun dacă ele vor să se „colmateze^[2]” singure. 😦 Vorbitul în epitete, comparații, personificări și alte atribute de genul acesta mă deprimă și dacă spui pe bune lucrurile lumea zice că te iei de ei. Unde sunt vremurile de altădată în care totul avea un rost? 😦