Ai terminat?
Mă bucur sincer pentru tine,
Dar să știi, cu ceea ce mă interesează și pe mine nu ai rezolvat.
Ai trecut peste?
Asta-i chiar o veste bună,
Dar ce faci cu sentimentele lăsate în urmă care o să te urmărească peste ani?
Mi s-a părut?
De ce crezi asta,
Ce vrei să spui că nu sunt adevărate toate gesturile făcute în trecut?
N-avem trecut comun?
Ș-asta ne-nfrânează să avem un viitor.
Bine dar ce ne-mpiedică să construim unul plecând de la ce s-a adunat sporadic între noi?
Ai dat sentința?
Și zici că-i de aprobat,
Ce te face să spui că izolarea ta într-o situație facilă va fi acceptată așa ușor?
M-am dat deoparte
Să ai tu loc de lămurire,
Dar tu te-ai complăcut într-o situație ușoară ce nu te deranjează foarte mult.
Dacă-i așa de ce-mi zâmbești?
De ce te scurgi în clipa când mă vezi?
De ce de fiecare dată la final îmi spui că soarta a decis asta pentru amândoi?
Eu nu accept
De vreme ce zâmbetul tău nu dispare
Nu mă complac în situații facile pentru noi doar de dragul păstrării amintirilor plăcute.
Ar fi de spus
Enorm de multe
Dar te las acum să stai și să te bucuri de starea ta de liniște de moment.
Vorbim mai multe
La finalul visului frumos de-acum
Și-a coșmarului ce se înfiripează când el se termină și rămâi vulnerabilă, descumpănită…
