Iubesc, de ce?
Asta o știu, pentru că îmi înfrumusețează viața.
Urăsc, de ce?
Asta n-o fac, pentru că am renunțat la ură.
Sunt trist, de ce?
Asta o știu, pentru că oamenii au uitat cum să zâmbească.
Visez, de ce?
Asta o știu, pentru că o fac în primul rând pentru mine.
Zâmbesc, de ce?
Asta o știu, pentru că eu am învățat cum să răspund la el.
Orgolii, de ce?
Asta nu am, pentru că am început să vorbesc cu mine.
Ceilalți, de ce?
Asta o știu, pentru că vor să se păcălească singuri.
Valoare, de ce?
Asta o am, pentru că mi-am recunoscut limitările.
Plâng, de ce?
Asta nu pot, deși aș vrea să pot să mă eliberez așa.
…
Lista poate merge până la infinit și-napoi, nu o să termini lista cu de ce-uri din viața ta, trebuie doar să stai, să privești, să te bucuri, să faci tot ce-ți dictează mintea, sufletul și inima. 🙂

Valoare, de ce?
Asta o am, pentru că mi-am recunoscut limitările.
mi-a placut mult.
de fapt versurile toate sunt pline de sensibilitate. ..:)
ApreciazăApreciază
Mulțumesc. 🙂
În drumul meu de dimineață le formulam foarte bine ca versuri în minte dar în secunda în care am avut câteva momente libere mi-au ieșit din minte doar rânduri și nu am mai vrut să stau și să le dau o formă „poetică”. 🙂 Am scris ce simțeam și asta m-a „eliberat”. 🙂
ApreciazăApreciază
e perfect.nici nu e nev de altceva.
e nev de suflet si sufletul intotdeauna va scoarte la iveala emotii curate si intense:)
ApreciazăApreciază