Gânduri…

Ca să-ţi dai seama cât valorează un an, intreabă un student care a picat examenul.
Ca să-ţi dai seama cât valorează o lună, intreabă o mamă care a născut prematur un copil.
Ca să-ţi dai seama cât valorează o zi, intreabă pe cineva născut în 29 februarie.
Ca să-ţi dai seama cât valorează o oră, intreabă doi indrăgostiţi care abia asteaptă să se intalnească.
Ca să-ţi dai seama cât valorează un minut, intreabă un om care a pierdut trenul.
Ca să-ţi dai seama cât valorează o secundă, intreabă un şofer care tocmai a evitat un accident.
Ca să-ţi dai seama cât valorează o viaţă, intreabă-te ce simţi când pierzi pe cineva drag.
…
Preţuieşte fiecare moment pe care il ai…

Ce las in urma mea un destin sau o biografie?!

Toate întrebările pe care le pun, vântul mi le aduce înapoi intacte. Va trebui să răspund, probabil, eu singur la ele, dar prin însuşi faptul că-mi pun întrebări nu mai sunt singur. E un prilej să-mi micşorez lista, să-mi declar sentimentele fără să mă ruşinez de ele.

Paradoxul e o alarmă a inteligenţei, un contact inedit cu adevărul; valoarea lui e una de excepţie. Fabricat în serie, cum îl găsim la Chesterton sau la alţii, se depreciază şi îşi pierde funcţia de cunoaştere. Cînd nu duce la simple aberaţii, procedeul de a răsturna locurile comune nu face decît să ne înconjoare cu o hecatombă de truisme şi nu e mai puţin plat, devenind un exerciţiu plicticos şi obositor care nu oferă conştiinţei nici o achiziţie.

Mă numesc Ciprian, am 28 de ani şi acum viaţa m-a adus în Bucureşti.

Încep să scriu pe net, în văzul tuturor, până acum am făcut-o pe ascuns… …să vedem ce va ieşi.